Scriam acum ceva vreme despre faptul ca Bucurestiul arata ca o capitala peste care zeii sau dumnezeii s-au cufurit. Ma inselam. Ei, zeii sau dumnezeii nu sint singurii care s-au cufurit peste capitala noastra prea urit mirositoare. Ca un facut acum, de fapt de cind s-a topit zapada maronie, au ramas pe strazi zeci sau poate sute de rahati de catei. Si uite cum in drumul tau spre orice destinatie navighezi, ca un cetatean cuminte, in zeama zeilor si printre rahati de ciine cu stapin sau fara. Trebuie sa fii extrem de priceput sa reusesti sa ii eviti pe toti.
Cu zeama zeilor ne-am mai obisnuit. Adica asta se mai usuca si din nefericire nu pute, probabil pentru ca zeii se hranesc cu nectar. Dar ce te faci daca din neatentie ai scapat cu pantoful/gheata sau cizma intr-o mini-turta a unui canis? Iti spun eu: esti fericit ca n-a fost dog german! Apoi te duci repede catre un presupus petic de iaba sau catre o balta (si ea alimentata de zei) sa incerci sa cureti "norocul" proaspat lipit de talpa ta. Mai nasol este daca neatentia si nepriceperea ta s-a materializat in murdarirea ramei a pantofului. Atunci ai pus-o! Nu mai ai decit o sansa: cauti hirtie igienica si cauti sa scapi de culoarea in exces de pe pantof.
Asta nu e tot: urmeaza mirosul. Frate, sa te feresti sa intrii in spatii inchise sau in masina in urmatoarea ora ca mori. Bai, prefer de o mie de ori sa calc in rahat de zei decit in rahat de ciine. Este clar ca astia nu maninca nectar iar mortaciunile pe care le digera se imput atit de tare ca ....nu mai ai scapare.
Dupa ce ai scapat de astea dai de urmatoarea etapa a labirintului prin care trebuie sa te strecori: gunoaiele de la coltul strazii si cele de linga tomberoane. Aici parfumul este cel care te trimite cu gindul la cea mai ecologica groapa de gunoi pe care ti-ai imaginat-o vreodata. Si asta doar pentru ca oamenii nu au tinta. Ar trebui ca fiecare dintre noi sa facem un curs de specializare si perefctionare in aruncat gunoiul in tomberon sau cos. Cel putin 9 din 10 nu sint in stare sa nimereasca gaura acestor accesorii urbane. Nu mai vorbesc de faptul ca daca da un pic de zapada sau ploaie cetatenii responsabili cu debarasarea gunoaielor ramin subit blocati undeva astfel incit gunoaiele ramin pe strada pina se usuca si nu mai put.
In fine, trebuie sa navigam printre toate astea si sa fim atenti pe unde calcam, deci sa ne antrenam si sa exersam caci repetitia este mama invataturii.
Acum ma apuca insa disperarea datorita ninsorii care a inceput, pentru ca dupa cele citeva zile de vreme mai calduta si insorita rahatii de catel incepusera sa se usuce si gunoaiele la fel devenind mai putin periculoase, puturoase si mai accesibile functionarilor de la salubritate (acesti Harry Potter urbani care nu vor sa faca vraji curatitoare pe strazile noastre).
Zeilor, stapini de ciini, stapini de gunoaie, Harry Potteri autohtoni.... ce inseamna atitudinea asta? ... ce aveti cu noi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu