vineri, 23 ianuarie 2009

Cirnati ... tupilati...

O sa ma intrebati de ce "cirnati tupilati" si nu altfel. O sa va raspund ca normal cirnatii stau ori la afumat, ori la uscat in cine stie ce pod sau in tigaie la prajit de unde umplu casa cu miasme imbietoare pentru unii sau greu de supiartat pentru altii.

A trecut sezonul cirnatilor dar ei sint in continuare de actualitate si sint mai prezenti decit orice in cotidian. Dar nu in forma in care ar trebui ei sa fie ci ....si aici vine surpriza: ei stau tupilati pe la colturi, pe dupa stilpi, pe dupa boscheti sau pe dupa masini. Cred ca v-ati dat seama ca vorbim de cirnatii cu cashcheta alba care in loc sa descurce circulatia, ei o incurca si care mai nou in loc sa fluidizeze traficul si-au gasit loc de pinda pe dupa stilpi si boscheti, sau panouri de santiere de constructii de unde pindesc sa faci cea mai mica greseala ca sa poata umfla bugetul local...

Menirea cirnatului nu este cea de a preveni foamea de greseala in care ne gasim mai toti dintre noi ci aceea de a alimenta foamea cu amenzi, cu puncte de penalizare si cu sanctiuni nenumarate. Cirnatul, in loc sa stea in mijloc sa fie in centrul atentiei, sa ii vada lumea imbracamintea luminiscenta, sa fie acolo in ochiul tuturor si sa te imbie la un festin civilizat, sta ascuns si cind ai calcat pe bec...tzac a sarit in fata ta ca un singerete umflat si inflamat, cu ochii iesiti din orbite, hamesit si in lipsa de ulei ca sa te arda el pe tine nu tu pe el. Sa te manince nu alta! El nu vrea sa fie acolo o delicatesa, un cabanos, un Plescoi, un Bifi, ceva...el vrea sa fie un cirnat gors, plin de osinza, cu soriciul gros si matul rezistent caruia nu-i pasa...

Nu, nu am fost oprit de nici un astfel de cirnat! Nu pentru ca nu as fi facut mici gainarii in traficul indigest din Bucuresti, ci pentru ca eu stiu unde stau cirnatii si ma feresc de ei.

In schimb il pot intreba pe Mai Marele Cirnatilor, Cirnatul Sef care facea o declaratie cum ca menirea lor este sa previna indigestia: monseur care prevenire? Probabil ca in Grasimea sa a incurcat cuvintele: ar fi vrut sa spuna provocare in loc de prevenire....dar deh, il inteleg ... in fond si la urma urmei e doar un cirnat...cit de sef o fi el sau cit de alba i-o fi cashcheta....

marți, 20 ianuarie 2009

Erata...Oh Bama....

Ma uit la cometariile de pe diverse televiziuni (sau mai bine zis teleVIZUINI) care au prezentat investirea "adevarata" a celui care este noul numar unu (aici ma refer la diferenta dintre spectacolul de acum citeva zile si aceasta asa zisa incoronare oficiala a noului presedinte). Numai cuvinte laudative si numai fraze pompoase, locutiuni si onomatopee admirative. Fratilor prezentati, va rog, subiectul asa cum este el. Gol pusca si fara comentarii inutile. Pe mine nu ma intereseaza cum gindeste analistul politic si nici cum "vede" marele om de cultura evenimentul. Lasati-ma sa am opinia mea sa imi fac opinia mea si apoi pot sa o "vad" sau sa o ascult si pe a voastra.

De ce au trebuit cheltuite 180 milioane de dolari, cind acesti bani redresau o buna parte din economie, pentru o manifestatiune populara la care s-au vindut biletele la suprapret chiar si pe ebay?

"Sa ne gindim la Africa si la oamenii care sufera...!" desprind o parte din discursul noului locuitor al Casei Albe.....si eu ma gindesc cit orez ar fi cumparat macar 10% din cele 180 de milioane cheltuite!!! Praf si pulbere, baie de multime, plimbarea cu trenul si ...vai...patul din 1900 din lemn de artar....Oh, Bama, in Kenia nu sint artari dar sint zeci de mii de copii care dorm pe pamintul gol si care ar fi mincat cu 1000 de dolari timp de un an si nu ar mai fi avut burtile acelea pe care le vedem la stiri si de care ne este frica....Oh, Bama....

Decit sa aud de cea mai grandioasa si cea mai mare si cea mai uimitoare ceremonie, demna de o incoronare, etc as fi preferat calificative cum ar fi: cea mai modesta si cea mai simpla si cea mai economica si cea la care s-au cheltuit cei mai putini bani publici in momentul de criza prin care trece lumea....sau poate i-a fost frica sa nu semene a populism? Sa fim seriosi...de 23 august se cheltuie multi bani si nu m-as mira ca ziua alegerii primului presedinte de culoare din istoria Americii (nu ca ar fi un lucru rau, sint adeptul egalitatii in drepturi si sint un sustinator al acestui principiu) sa devina zi nationala si sa se serbeze mai ceva ca Ziua Recunostintei...Sa nu cadem in extreme....Oh, Bama...

Evenimentul ramine insa eveniment si merita consemnat in cartile de istorie.

Dar si in cartile de economie: iata cum, atunci cind cineva spune ca nu are bani, e bine sa nu il crezi. Bani sint dar ei trebuie folositi in anumite scopuri bine definite. In cazul de fata pentru cea mai ...mareata ceremonie de investire pe timp de criza! Sau poate criza s-a sfirsit si noi nu stim? Sau poate nu e nici o criza? Sau poate criza a fost special creata ca sa poata fi ales acest om? Sau poate vor fi venit extraterestii si noi nu stim? Sau poate sintem doar niste personaje intr-o carte de Asimov?

Urmatoarea criza ce ne va mai dezvalui? Cine o pregateste si de ce?

duminică, 18 ianuarie 2009

Un altfel de 23 august...

Ma uit la televizor si nu imi pot dezlipi ochii de ceea ce vad... un altfel de 23 august. Nu stiu daca va duceti aminte sau daca ati trait acele momente vreodata (sincer imi doresc pentru voi sa nu le fi trait) cind se faceau manifestari uriase cu moblizari umane impresionante, cu spectacole coregrafice fantastice cu ocazia zilei eliberarii de sub jugul fascist...

Nu vreau sa va intristez. Nu vreau sa va stric ziua. Nu vreau sa va stric luna sau anul, dar ceea ce am vazut acum citeva minute la TV mi se pare izbitor de asemanator cu ceea ce am trait (in mod constient) de la 8 pina la 18 ani, an de an pe 23 august.

Am urmarit un spectacol care mi s-a parut demn de regia pe care am trat-o vreme de mai bine de 10 ani in "epoca de aur". Este drept ca atunci si acolo oamenii veneau obligati in timp ce la showul urmarit de mine mai deveme este evident ca oamenii au venit de bunavoie.

Una peste alta ma asteptam ca investirea lui Number One of The World sa semene cit mai putin cu spectacolele traite de mine in epoca marilor realizari si in epoca crearii omului de tip nou....Nu a fost asa...

La ce ne mai putem astepta acum? Ce ne mai poate rezerva viitorul? Poate un Thanks Giving Day care sa semene cu 1 Mai-ul de pe vremea Prearepedeimpuscatului???

Sper sa nu! Este oare speranta cea care moare ultima?

Sincer, ma asteptam ca noul numarul unu sa fie altfel chiar prin prisma faptului ca este primul "numar unu" altfel! Mi s-a parut la el ca vad un fel de altfel de atitudine...sper sa nu ma fi inselat! Si mai sper un lucru: sa nu sfirseasca precum JFK dar nu in limuzina ci in McD....caci am auzit ca ii place sa se dea prin fast fooduri! In rest....change can happen!

luni, 12 ianuarie 2009

Note de drum de laTebea la Brad - PE LANGA PLOPI CE NU MAI SUNT

Incep prin a mentiona ca cele de mai jos nu-mi apartin din punctul de vedere al creatiei, am aprobarea autorului de a publica aici aceste rinduri si mai mult decit atit rindurile acestea imi sint foarte aproape de suflet si simtamint. Si eu am vazut acelasi gol in drumul din aceasta iarna catre locul unde se aude linistea: Tebea.

Autorul este unchiul meu din partea sotiei, ma bucur ca a acceptat propunerea mea de a publica aceste rinduri pe blogul meu, ma simt onorat si ii multumesc pentru aceast lucru. In rest este o chestiune de atitudine.....

"

De la Tebea la Brad drumul era, pana nu demult, un drum strajuit de plopi.

De ceva timp a ramas doar drumul, caci plopii, nu se mai stie daca cu sot sau fara, au disparut.

Disparitia a fost una rapida si misterioasa, fara nicio explicatie din partea celor care au hotarat soarta acestor plopi.

Pe vremuri, cand eram o tara de tarani cu bun simt, cine taia un lemn isi facea intai cruce si-si cerea iertarea de la copacul pe care trebuia sa-l sacrifice.

Pastrand proportiile, inainte de a taia soborul plopilor dintre Brad si Tebea, un sobor de preoti ar fi trebuit sa le ceara iertare.

In graba lor, insa, factorii de decizie au uitat sa ne anunte sa mai treacem, macar odata, in chip de adio, pe langa plopii de care, sunt sigur, pe fiecare din noi ii lega macar o amintire.

Sau am fi putut sa mai privim, pentru ultima oara, de pe unul din dealurile din jur, drumul strajuit de siluetele svelte ale plopilor ce se ivesc, treptat, ca niste fantasme, din marea de ceata a diminetilor de toamna timpurie.

Asa, ne-am trezit, peste noapte, cu un drum ce a devenit o panglica de asfalt searbada, ce vara va fi lipsita de ritmul racoros al umbrelor de plop, iar toamna de tremuratul culorilor in zbaterea cea fara de odihna a frunzelor de plop.

Ne-am trezit, astfel, trecand ingroziti si nedumeriti pe langa trunchiuri de plopi infranti, culcati la pamant, asteptand resemnati dintii de calau ai „Drujbei”, spre a fi transformati in gramezi bine stivuite de material lemnos, ce vor astepta cuminti sa ia drumul cine stie caror gatere din cine stie care tara.

In lipsa unor explicatii oficiale au aparut, cum era si firesc, o seama de explicatii neoficiale de tot felul: sosea cu patru benzi, accidente rutiere mai putine, etc.

Explicatii pragmatice pentru oameni pragmatici.

Eu, care nu reusesc sa fiu pragmatic nici cand cumpar o pita, cred ca, oricare ar fi explicatia, ori de cate ori voi merge de la Tebea la Brad si de la Brad la Tebea, o sa am nevoie de consiliere psihologica spre a-mi infrange sentimentul de calator pe meleaguri straine.

Un calator ce se va consola cu speranta ca plopii dintre Brad si Tebea sunt cei care l-au inspirat pe poetul Ion Horea cand a scris neuitatele versuri ale poeziei „Umbra plopilor”:

...........................................

De va mai fi o amintire,
Şi ea va trece, vrând, nevrând,
Cu umbra plopilor, subţire,
Alunecând, alunecând…

................................................

Ing. Mut Liviu Tebea, la 30 octombrie 2008

"

Inchei aici citatul si va las sa va ginditi la atitudine si atitudini....ale cui, care, cum, de ce, cind....etc!!!

luni, 5 ianuarie 2009

...de inceput sau de sfirsit

Mi-a placut sa cred ca anul care a trecut s-a dus cu toate cele rele.
Imi place sa cred ca anul care a venit va fi mai deosebit in sensul bun al cuvintului si nu va fi doar o alta palarie mai 9 (...noua)...

Acum ma gindesc la ce am vazut si simtit in zilele petrecute la Tebea in perioada de dupa Craciun si pina la cea de a doua zi a anului. Mi-am umplut plaminii de aer de Ardeal, mi-am facut plinul de liniste, mi-am exersat arta de a crapa lemne cu securea, m-am antrenat la facutul focului la sobe, mi-am facut siesta prelungita de dupa amiaza, mi-am clatit privirile cu peisajul de iarna calda si primitoare.

Am stat si m-am uitat cum niste cladiri de o frumusete arhitectonica care te lasa fara suflare, precum cladirea Garii din Brad, sint lasate in paragina, desi oamenii locului sint niste oameni gospodari si cu multe idei interesante si frumoase.

Am vazut pe copacii din sat urmele "singeroasei" campanii electorale ramase necuratate. Unul sau doua afise cu chipul senatorului neales ramas parca acolo ca semn de carte si ca pilda pentru urmatorii viitori nealesi sau prea putin votati.

Am vazut cuibul de barza ce isi asteapta linistit la locul lui chiriasii de pe timpul verii.

Am surprins cu ochiul sufletului merele neculese in pomii cei far' de frunza si linistea ce se asterne inainte ca ciocanitoarea sa mai caute cu un ciocanit ritmic "tac tac tac taacc" un pom de ceva larve neinghetate.

Mi-am adus aminte ca "muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta in poarta" si am realizat ca linistea mea a fost platita, demult, cu mult inainte de toti acei care au avut multe nelinisti si zeci de nopti nedormite.

Am fost uimit de soferul nebun care pe 2 ianuarie facea slalom printre masini pe Valea Oltului doar doar o ajunge cu 10 minute mai devreme undeva si m-am intrebat retoric: de ce atita graba? Mi-am dat raspunsul singur: faptul ca eu sint calm, linistit si pasnic nu inseamna sa fie la fel pentru toata lumea...desi mi-as dori pentru fiecare dintre noi sa fim mai linistiti, mai calmi, mai pasnici.

Imi doresc in noul an o noua atitudine, una mai calma, mai putin competitiv-agresiva si mai mult indreptata catre suflet, catre pace spirituala si catre meditatie...

Voi reusi? Voi veti reusi? Voi va veti fi dorit acelasi lucru?

Pentru cei care doresc sa auda linistea si pentru cei care vor sa isi incarce bateriile in contact cu radacinile, in contact cu Horea, cu Crisan, cu Avram Iancu, in contact cu muntele, cu mina de cabune sau de aur, cu padurea, chiar si cu ciocanitoarea din copac sau cu merele neculese...va invit sa va faceti un drum catre meditatie, catre Tebea.



Pentru cei care nu stiu ce este sau unde este Tebea, ii invit sa dea o fuga la manualul de istorie, la bunicul sau bunica si sa ii intrebe: ce s-a intimplat la Tebea?

Un singur lucru, daca ii pot spune asa, nu mai este parca pentru a ne aminti ca nimeni si nimic nu este vesnic: gorunul lui Horea nu mai este....!

Etichete

atitudine alegeri politica politie ford campanie copii initiativa primar abuz bani etc greva idee orfani primarie Tebea Viena carburant gropi iarna presedinte sarbatori vacanta EURO administratie an nou atitudine iluzii banci bucuresti canal concediu parcare regula revolutie soferi trafic trainer turism vot zapada ajutor calatorii calculatoare case circulatie civilizatie cluburi concert craciun emigrare fitze gunoi idei oameni obisnuinta onoare paracre penibil ploaie respect spital taxe vecina 2012 ANRSC Austria Bon Jovi Brasov Delta Elevetia Goana dupa bani si uciderea sperantei... PMP Project Management RADET ac/dc administratia financiara aeroport afacere amenda amuzament artificii auto b-max biserica blog boicot bucovina campionat capusa capuse cirnati combustibil competitie comunism concurs constructii contrasens curs dezvoltare personala diacritice distractie diverse drumuri dupa bloguri echipa evaziune evenimente examen exempu fericire fonduri formator fotbal frumos fun furaciune google hotel parc idiot ilegal impozite impresii inmatriculare auto intilnire lansare laser lege leme lucru mall mamaia manuale masini minciuna mobilizare muzica nesimtire nudism olanda oras parfum party plimbare plopi pret primavara proprietate privata protest rabla radar rcs&rds referendum reparatii resemnare rest romania rutiera sanatate scoala scumpire semne serbare sex sfirsit sindicat spam sport strzi talon teama tehnologie televiziune timp liber unu mai vaccin valea screzoo valvoline viata