Acei australieni minunati si muzicile lor ....

Si au venit si australienii aceia. Si au fost minunati impreuna cu vocile, chitarele, muzicile lor fermecate. Au fost si vor fi intotdeauna AC/DC.

Nu am mai vazut de mul asa ceva. Poate chiar din 2008 de la concertul din Austria al lui Bon Jovi.

Acum am ramas un pic mut, un pic fara voce si un pic mai mult decit uimit.

Am citeva poze, am citeva filmari facute cu telefonul.

Recunosc ca nimic nu se compara cu senzatia "live" senzatia de muzica "vazuta" acolo unde se intimpla ea.

Sint in continuare uimit cum acei cetateni care si-au cumparat bilete VIP au fost in stare sa stea cu dosurile lipite bine de scaunele de plastic atit de scump platite! Nimic nu se compara cu cotul in spinare, cu berea varsata pe pantalon, cu fluieratul in ureche cu senzatia de aprope pe care o ai cind esti acolo in multime. Este aproape orgasmica acea senzatie de fericire, admiratie si euforia care te inconjoara. Nimic, poate nici macar .... orice nu te poate face sa te simti atit de bine.

Am trait acest eveniment al maxim si am trait sa fiu acolo atunci cind s-a intimplat el... restul e istorie.

Si la plecare l-am auzit pe un pusti facind o comparatie cu U2....vreau doar sa ii spun atit: mosule nu poti compara muzica cu MUZICA....ce spui tu face parte din alt film...

Am insa o neimplinire: nu voi mai apuca niciodata un concert Beatles.....